Date din literatura științifică

Empatia este o construct multidimensional, esențial în profesiile legate de îngrijire

O literatură științifică vastă evidențiază faptul că activitatea profesioniștilor din domeniul sănătății poate fi nu doar copleșitoare, ci și foarte mult centrată pe aspecte tehnice. Această tendință a crescut în ultimele decenii, pe baza a două circumstanțe:

  • în primul rând, integrarea numeroaselor instrumente de diagnostic și digitale a îmbunătățit acuratețea și fiabilitatea deciziilor medicale, dar a adăugat și o încărcătură cognitivă substanțială și a limitat timpul alocat pentru interacțiunile interumane (Lown & Rodriguez, 2016; Tai-Seale et al., 2019; Shachak & Reis, 2019);
  • în al doilea rând, caracterul „industrial” tot mai mare al asistenței medicale moderne – caracterizat de un volum mare de pacienți și presiuni asupra productivității – a constrâns din ce în ce mai mult capacitatea clinicienilor de implicare empatică (Kerasidou, 2019).

În acest context, abilitățile emoționale, cum ar fi empatia, sunt adesea depriorizate de către clinicieni, în ciuda faptului că rămân critice pentru pacienți și familii. Prin urmare, mulți beneficiari ai serviciilor de îngrijire percep empatia în interacțiunile clinice ca fiind insuficientă sau superficială (Kee et al., 2018; Howick et al., 2018). Această percepție reflectă probabil nu doar un nivel de empatie mai scăzut decât cel așteptat, ci și o calitate slabă a empatiei, aceasta fiind adesea oferită doar la nivel comportamental, fără o bază cognitivă sau afectivă autentică.

Mai mult, chiar și medicii care demonstrează inițial o sensibilitate ridicată la nevoile pacienților pot experimenta un declin progresiv al empatiei, din cauza stresului profesional susținut și a epuizării emoționale, un fenomen descris ca „oboseală a empatiei” sau „interacțiune empatie-burnout” (Samra, 2018; Hunt et al., 2019; Wilkinson et al., 2017; Zenasni et al., 2018; West et al., 2018).

Această scădere este îngrijorătoare, având în vedere dovezile concludente care leagă empatia clinicianului de parametri cheie ai îngrijirii, cum ar fi satisfacția pacientului, aderența la tratament și chiar rezultatele clinice (LaNoue și colab., 2016; Mercer și Howie, 2016; Del Canale și colab., 2022; Trzeciak și colab., 2021). Empatia permite medicilor să înțeleagă sentimentele, perspectivele și nevoile pacienților, permițând furnizarea unei îngrijiri mai individualizate și mai eficiente (Moudatsou și colab., 2020). În schimb, eșecurile persistente în furnizarea empatiei pot submina calitatea și siguranța îngrijirii (Birkhäuer și colab., 2017).

 Datele menționate mai sus evidențiază necesitatea unor intervenții specifice pentru a aborda erodarea empatiei în asistența medicală. Dovezile arată că instruirea structurată în empatie – care cuprinde comunicarea empatică, autoevaluarea și adoptarea perspectivei – poate avea efecte pozitive pe termen lung asupra performanței profesionale și a bunăstării (Kelm și colab., 2016; Batt-Rawden și colab., 2017; Neumann și colab., 2019; Evans și colab., 2020; Stepien și Baernstein, 2020). Printr-un „efect de oglindă”, empatia poate îmbunătăți în egală măsură capacitatea acestor profesioniști de a înțelege realitatea și de a-și îmbunătăți propria calitate a vieții.

Referințe:

  1. Batt-Rawden, S. A., Chisolm, M. S., Anton, B., & Flickinger, T. E. (2017). Teaching empathy to medical students: An updated, systematic review. Academic Medicine, 92(6), 861–873.
  2. Birkhäuer, J., Gaab, J., Kossowsky, J., et al. (2017). Trust in the health care professional and health outcome: A meta-analysis. PLOS ONE, 12(2), e0170988.
  3. Del Canale, S., Sayori, A., et al. (2022). Empathy in patient–physician interactions and healthcare outcomes. Patient Education and Counseling, 105(6).
  4. Evans, B. J., Stanley, R. O., Burrows, G. D., & Sweet, B. (2020). Empathy skills training in healthcare: A systematic review. Medical Education, 54(8), 691–706.
  5. Howick, J., Steinkopf, L., Ulyte, A., Roberts, N., & Meissner, K. (2018). How empathic is your healthcare practitioner? A systematic review and meta-analysis of patient ratings. BMJ Open, 8, e021783.
  6. Hunt, M., Denieffe, S., & Gooney, M. (2019). Burnout and empathy in healthcare professionals. Journal of Clinical Nursing, 28(7–8), 1580–1590.
    Kee, J., Johnson, M., Hunt, M., & Taylor, J. (2018). Patients’ perspectives on empathy in healthcare. Journal of Patient Experience, 5(3), 231–238.
  7. Kelm, Z., Womer, J., Walter, J. K., & Feudtner, C. (2016). Interventions to cultivate physician empathy: A systematic review. BMC Medical Education, 16, 310.
  8. Kerasidou, A. (2019). Empathy and compassion in healthcare: Is there a problem? BMC Medical Ethics, 20, 3.
  9. LaNoue, M., Roter, D., Enoch, C., & Stewart, M. (2016). Patient perception of clinician empathy and communication. Patient Education and Counseling, 99(3), 394–401.
  10. Lown, B. A., & Rodriguez, D. (2016). Lost in translation? How electronic health records affect physician–patient communication. Journal of General Internal Medicine, 31(5), 548–552.
  11. Mercer, S. W., & Howie, J. G. R. (2016). CQI: Empathy and enablement as predictors of patient outcomes. British Journal of General Practice, 66(650), e460–e467.
  12. Moudatsou, M., Stavropoulou, A., Philalithis, A., & Koukouli, S. (2020). The role of empathy in health and social care professionals. International Journal of Caring Sciences, 13(1), 642–651.
  13. Neumann, M., Scheffer, C., Tauschel, D., et al. (2019). Physician empathy: Definition, outcome-relevance and its measurement. Dtsch Arztebl Int, 116(45), 781–788.
  14. Samra, R. (2018). Empathy fatigue in clinical practice. Journal of Medical Ethics, 44(1), 61–68.
  15. Shachak, A., & Reis, S. (2019). The impact of electronic medical records on patient-doctor communication. Israel Journal of Health Policy Research, 8, 45.
  16. Stepien, K. A., & Baernstein, A. (2020). Educating for empathy in healthcare: A review. Medical Teacher, 42(3), 258–266.
  17. Tai-Seale, M., Olson, C. W., Li, J., et al. (2019). Electronic health record logs and the work of primary care physicians. Annals of Family Medicine, 17(2), 165–171.
  18. Trzeciak, S., Roberts, B., & Mazzarelli, A. (2021). Compassion and prosocial behavior in clinical care. Journal of Patient Experience, 8, 1–7.
  19. West, C. P., Dyrbye, L. N., & Shanafelt, T. D. (2018). Physician burnout and healthcare outcomes. Mayo Clinic Proceedings, 93(11), 1571–1580.
  20. Wilkinson, H., Whittington, R., Perry, L., & Eames, C. (2017). Examining the relationship between burnout and empathy in healthcare professionals: A systematic review. Burnout Research, 6, 18–29.
  21. Zenasni, F., Boujut, E., Woerner, A., & Sultan, S. (2018). Burnout and empathy in primary care: Three hypotheses. British Journal of General Practice, 68(669), 146–147.
Scroll to Top